Obiceiuri de nunta din Romania, din cele mai importante zone al tarii. Asa cum fiecare nunta consideram ca este unica si aparte in felul ei, fiecare regiune diferita a tarii, ofera traditii aparte. Ziua nuntii este o zi unica si speciala pentru fiecare dintre noi, de aceea ar trebui sa tinem cont de dorintele parintilor inainte de a lua o hotarare drastica de genul: „Eu nu vreau sa fac asta, eu vreau o nunta simpla, fara muzicanti si mare deranj”.

Am inclus mai jos obiceiuri din toate zonele importante ale tarii de care puteti tine cont in functie de provenienta socrilor mari sau mici. Este simplu sa spui „NU”. In ziua nuntii trebuie sa facem sa fie bine pentru toata lumea, iar asta ii include si pe parintii ce ne-au crescut cu dragoste si daruire, sa nu uitam asta.

Obiceiuri de nunta in Moldova

Mirii au mai multe perechi de nasi, simbolizand bunastarea mirelui.
Impodobirea bradului este prezenta la nuntile moldovenesti. Bradul este purtat in fata alaiului de nunta, sau este asezat la poarta mirilor in ziua nuntii.
Miercuri, inainte de nunta, se cerne faina pentru cozonaci si paine
La biserica, mirii trebuie sa prezinte: doi colaci care vor fi lasati acolo, o sticla de vin rosu pentru ceremonia religioasa, un covoras pe care il vor plasa la picioarele lor, un prosop cu care vor fi legati la mana, cruciulite si o icoana. Nu trebuie sa lipseasca nici verighetele.
La sala de petrecere, pe o masa se lasa o galeata cu apa in care invitatii isi inmoaie mainile ca semn al purificarii. Dupa ce au venit toti invitatii, mireasa inmoaie busuiocul in galeata si stropeste nuntasii.
Socrii dau mirilor cate o lingurita de miere, semn al unei vieti prospere.
La masa, mirii rup colacul in doua si il daruiesc nuntasilor.
Dupa ce nasa da jos voalul miresei si il pune in parul unei fete nemaritate, celelalte tinere joaca o hora de adio pentru mireasa.

Obiceiuri de nunta in Muntenia

Si in Muntenia se practica impodobirea bradului ca simbol al sanatatii, prosperitatii si al lipsei grijilor. Aici insa avem doi brazi: bradul nasilor si bradul miresei.
Mirele si prietenii sai impodobesc brazii cu colaci si fructe in dimineata nuntii, apoi feciorii duc brazii la casa nasului, respectiv a miresei.
Alaiul miresei se opreste intai la a treia fantana din sat, pentru stropirea invitatilor, apoi se indreapta catre Biserica. Mireasa, ajutata de un flacau, va umple cu apa din fantana un ulcior legat cu un prosop cusut de mana. Cu un buchet de busuioc inmuiat in ulcior acestia vor stropi alaiul de trei ori, ca urare de noroc la nunta.
O femeie de la nunta danseaza cu o gaina in fata nasului, care trebuie sa ii negocieze pretul. Soacra mica trebuie sa o gateasca. In unele zone, nasul incearca sa prinda si sa fure gaina
Mireasa scrie pe talpa unui pantof numele tuturor fetelor nemaritate. La finalul nuntii, fata al caruit nume ramane singurul care se poate citi pe talpa, se va marita prima.

Obiceiuri de nunta in Oltenia

Nasii de cununie sunt nasii de botez ai mirelui.
Voalul miresei, lumanarile si floarea care se pune in pieptul mirelui, sunt aduse de catre nasi.
In vinerea de dinaintea nuntii, mirii se duc in sat cu plosca de tuica pentru a alege si a invita nuntasii.
Fedesul, petrecerea pentru mire si mireasa la care participa prietenii apropiati, se sarbatoreste in sambata dinaintea nuntii.
Impodobirea bradului cu fructe si cozonaci este si in Oltenia, dar la sfarsitul nuntii, bradul se asaza la poarta tinerilor casatoriti si se lasa acolo pana se usuca.
La gatitul miresei se boceste despartirea ei de parinti, iar cei doi miri cer „iertaciune”, ingenunchiati in fata parintilor, pentru primirea binecuvantarii. La fata locului, unul dintre oaspeti rosteste o poezie de iertaciune.
In unele sate din Oltenia inca se tin doua mese de nunta: la casa miresei si la casa mirelui. Dupa nunta, tinerii merg din nou la parintii miresei cu o turta impodobita pentru a cere a doua iertaciune.
„Adapatul miresei” are loc in dimineata de dupa nunta, unde mireasa trebuie sa mearga la o fantana din sat si sa umple o galeata cu apa. Mireasa pune apoi bradul in galeata cu apa, rupe cateva crengute din brad si le imparte invitatilor la nunta.

Obiceiuri de nunta in Ardeal

In zona Ardealului este bine ca nuntile sa aiba loc iarna, dupa sarbatori si pana incepe Postul Pastelui. Deasemenea, toamna tarziu, pana incepe Postul Craciunului
Petitul este denumit si „croiala” sau „invoiala”. Parintii trebuiau sa „se invoiasca” la nunta, adica sa-si dea acceptul.
Zestrea tinerei era pregatita de mama si cuprindea lenjerii de pat, covoare, fete de masa, tesaturi, intr-o lada de lemn pictata cu motive florale. Tatal pregatea banii, loturile de pamant si animalele.
Timp de trei duminici, preotul anunta la Biserica nunta tinerilor.
Invitatiile de nunta erau trimise cu foarte mult timp inainte de nunta. Mirele si mireasa, impreuna cu cativa prieteni apropiati mergeau in sat cu o plosca de vin. Cei care serveau din vin erau prezenti la nunta.
Nasii sunt de obicei rude ale mirelui sau nasii de botez ai mirelui.
La plecarea alaiului de nunta, se leaga o sfoara in drum, iar mirele trebuie sa dea bani pentru ca sfoara sa fie taiata si sa se elibereze drumul.
La intrarea in sala de nunta, nasii si mirii beau un pahar de sampanie pe care apoi il sparg. Se spune ca cioburile alunga ghinioul.
La pentrecere, mirii stau in capul mesei si mananca din aceeasi farfurie smantana sau lapte pentru a avea copii frumosi.

Obiceiuri de nunta in Maramures

Pe vremuri, viitorul mire trimitea invitatia de nunta miresei prin purtatori de cuvant, iar mireasa accepta abia dupa trei incercari.
Chemarea la nunta era facuta de un voinicel abia cu cateva zile inaintea ceremoniei.
Cu o seara inainte de nunta are loc seara steagului. Tinerii, impreuna cu lautarii, merg la casa mirelui cu steagul impodobit de nunta si danseaza jocul steagului.
In Maramures se practica si „impletirea cununii” miresei, care va fi impodobita cu ciucurei si oglinzi, pentru o viata frumoasa si stralucitoare a mirilor.
Inaintea nuntii mireasa se imbaia in apa proaspat scoasa din fantana. Aceasta apa simboliza puritatea miresei.
Mirii nu au voie sa se intalneasca inainte de nunta, fiecare avand propriul alai.

Obiceiuri de nunta in Bucovina

Nuntile din Bucovina erau anuntate de preot, la slujba, cu trei saptamani inainte de nunta. Oricine avea o obiectie o putea spune pana atunci.
Ca sa isi poata lua mireasa din casa parintilor ei, mirele trebuie sa treca de usile inchise si sa negocieze cu viitori socri. Astfel, mirele isi castiga mireasa.
In ziua nuntii, mireasa trebuie sa se aseze in genunchi pe o perna, cu fata spre rasarit. Mirele sta in picioare, cu mana stanga pe umarul miresei, tot cu fata spre rasarit. Acest ritual aduce o viata la fel de usoara si placuta precum perna.
Ritualul „iertaciunii” este pastrat si in zona Bucovinei.
Mascarea miresei, obiceiul prin care mireasa se schimba de rochie, pe care o daruieste unei fete care urmeaza sa se casatoreasca, inseamna schimbarea de statut in femeie maritata.
Cei doi miri trebuie sa isi imbrace socrii in haine noi.
Cavalerii si domnisoarele de onoare erau vatajei si druste. Vatajeii umblau prin sat cu o sticla de rachiu, chemand nuntasii, in timp ce drustele pregateau casa mirelui si casa miresei pentru oaspeti.

Idei de nunta in Banat

La nunta din Banat, cavalerii de onoare se duceau in sat cu rachiu pentru a invita nuntasii.
Anuntarea nuntii se facea tot de preotul satului, la slujba, cu trei saptamani inainte de nunta.
In Banat, petitul este diferit. Cand mirele se duce la parintii fetei sa o ceara de sotie, ei il pacalesc pe baiat aducandu-i prima data o batrana, a doua oara o fetita, iar in cele din urma pe mireasa.
Daca mireasa nu isi doreste copii la scurt timp dupa nunta, la intrarea in Biserica, ea trebuie sa arunce pe jos un mac. Semintele simbolizeaza anii care vor trece pana la primul copil.
A doua zi dupa nunta, cei doi miri se duc la o fantana aflata la rascruce de drum si umplu o galeata cu apa. Mirii trebuie sa toarne apa oamenilor pe care ii intalnesc pe drum, spalandu-i pe maini. Oamenii le ofera bani in schimbul acestui gest. Tot atunci, mirii merg la nasi cu un cadou pentru a le multumi.

Traditii de nunta in Dobrogea

In Dobrogea, nunta se porneste cu o seara inaintea cununiei, cand se da o petrecere pentru femei. Soacra mare impreuna cu alte femei merg sa ia nasa, iar apoi merg impreuna la mireasa pentru a face „inchinatul betelei”. Nasa pune in parul miresei o beteala si voalul, oferindu-i si un cadou, de obicei o genta cu farduri, parfum si bijuterii. Mireasa ofera un cadou nasei, de obicei un sapun si un prosop.
La cununia religioasa, mirele trebuie sa calce pe rochia miresei daca isi doreste o sotie ascultatoare.
La finalul nuntii, dupa ce nasa i-a scos voalul miresei, se face hora femeilor. Fiecare va dansa cu mireasa, oferindu-i bani pentru dans.
A doua zi, mirii vor merge cu un cadou la nasi pentru a le rasplati ajutorul.

Este decizia fiecarui mire si a fiecarei mireasa cat de traditionala doresc nunta, dar indifferent de ce vor alege, mirii trebuie sa se iubeasca sis a garanteze pentru o petrecere de neuitat.

Fotografii din ziua nuntii

Obiceiuri si traditii de fotograf de nunta din: Moldova, Muntenia, Oltenia, Banat, Ardeal, Bucovina, Dobrogea. Obiceiuri traditionale de nunta Romania.

Obiceiuri de nunta – idei si traditii din diferite regiuni ale tarii